ArtsHub

Expozitia Cruci de piatra se prelungeste pana pe 24 octombrie.

Va asteptam s-o vizitati la sala Foaier, de marti pana duminica, intre orele 10:00 si 18:00.

Ceea ce deosebeste o cruce de piatra de una din lemn este rezistenta in bataia timpului. Cea de lemn putrezeste in cele din urma, vreme in care cea de piatra este slefuita, adaugandu-i-se ceea ce pietrarului nu-i sta in putere pentru a o inzestra: o frumusete implinita. Cu desenul sculptat, zgariat sau doar pictat, apoi varuite pe de-a-ntregul ori napadite de muschi, lastaris sau uitare, ele inca marturisesc acolo unde au fost ridicate, multe de mai bine de o suta de ani. Le veti intalni mai cu seama pe drumul vinului, care merge mana in mana cu cel al crucilor mesterite de pietrari pe inaltimile dealurilor Istrita, Tohani sau Ciortea, la invecinarea unor vechi cariere de piatra cu podgoriile, la raspantii, intre vii sau in cimitire rarisime.

Va invitam sa aruncati o privire in aceasta rezervatie a pietrei unde mestesugul este pe cale de disparitie.

Centrul de Pregatire Profesionala in Cultura in parteneriat cu Muzeul Taranului Roman si Carturesti va invita la evenimentele saptamanii RIVER, care se vor derula la Muzeul Taranului Roman, incepand cu data de 26 septembrie 2010.

Prima zi a evenimentului coincide cu Ziua Europeana a Limbilor. Astfel, pe 26 septembrie, ora 16, va avea loc vernisajul expozitiei RIVER si lansarea volumului RIVER.

Expozitia va cuprinde lucrarile realizate in cadrul proiectului RIVER de artistii plastici participanti la atelierul de creatie vizuala care s-a derulat in Romania, in localitatea Cetateni, judetul Arges, in septembrie 2009. Expozitia va ramane deschisa pana pe 2 octombrie, la Carturesti MTR (La Nuiele).

Tot pe 26 septembrie vom lansa si volumul Povestile raului. Spatii albastre.

Pe 27 septembrie, ora 17, in Sala Horia Bernea, va avea loc reprezentatia piesei de teatru Spatii albastre, creata si ea in cadrul proiectului RIVER.

Saptamana RIVER incheie proiectul RIVER (Representing the Identities and the Voices of the European Riverains) derulat in perioada octombrie 2008 – septembrie 2010, al carui partener in Romania este Centrul de Pregatire Profesionala in Cultura.

RIVER, finantat prin Programul Cultura 2007-2013, promoveaza mostenirea culturala europeana a comunitatilor mici, dezvoltate de-a lungul unor cursuri de apa ale celor patru tari partenere: Italia, Polonia, Romania si Finlanda, facilitand astfel promovarea istoriilor locale si dialogul intercultural intre comunitatile riverane, prin intermediul creatiilor de arta plastica si dramatica.

Va asteptam in ziua de 23 septembrie 2010, ora 09:30, in fata Muzeului Taranului Roman (peluza de pe Sos. Kiseleff, nr.3) la un eveniment unic: inaugurarea primei case din hartie.

Pornind de la reciclarea hartiei, trecand prin tainele facerii si retetelor mestesugaresti, s-a facut prima casa din hartie reciclata manual. Obiectul, de dimensiuni reduse, inoveaza tehnici ale unui mestesug vechi de peste 2000 de ani, experimentand hartia ca material de lucru pentru constructie.

Casa de hartie va fi expusa timp de doua saptamani in fata Muzeului Taranului Roman. Ulterior, va fi mutata intr-un loc special amenajat, ce va deveni in sine un spatiu obiect unic in peisajul muzeal.

Continuarea si continuitatea fireasca a Casutei din povesti consta in ridicarea unei case de hartie, de dimensiuni mari. Pentru acest lucru este vitala continuarea procesului de reciclare a hartiei. Pentru oameni si natura este vitala intrarea intr-o normalitate a vietii de zi cu zi a procesului de reciclare a hartiei. Cele doua laturi esentiale se pot intalni intr-un punct practic de creativitate, constientizare, responsabilizare si firesc.

Casuta din povesti – Fara mistrie. Numai apa si hartie este un proiect initiat de Muzeul Taranului Roman si Atelierul de Carte in parteneriat cu asociatia MaiMultVerde, cu sprijinul Ambasadei Frantei in Romania, Raiffeisen Bank si Farmexim S.A.

LES ELEPHANTS BIZARRES - HELLO - Lansarea primului album

Unde: KULTUR HAUS str.SF. Vineri 4-Bucuresti

Cand: Vineri 15 Oct la 9 PM - Oct 16, 5 AM

In deschidere vor canta THE M O O O D. Biletele se gasesc in reteaua EVENTIM si la intrarea clubului in seara lansarii.

Zilele Muzeului Taranului continua joi, 16 septembrie, cu deschiderea expozitiei Furga Murga - Fratii Gavrila – obiecte din piele, la Sala Acvariu, la ora 10:00.

Fratii Cornliu si Silviu Gavrila creeaza produse din piele lucrate intr-o maniera personala folosind metode de lucru traditionale si materiale de o foarte buna calitate. De asemenea, cei doi colaboreaza cu diversi artisti plastici din domeniul picturii pe sticla, ceramicii, sculpturii in lemn, prelucrarii metalelor, realizand diferite obiecte precum: chimire, curele, opinci, tolbe, genti, cruciulite, casete pentru podoabe, tocuri de ochelari, cufere, rame, suporturi pentru candele, oglinzi cu rama din piele.

Tot joi, de la ora 19:00, va invitam la Studioul Horia Bernea, la Concertul grupurilor Iza din Maramures si

Ardealul din Gherla condus de Emil Mihaiu.

Intrarea este libera.

Mai multe informatii gasiti pe http://www.muzeultaranuluiroman.ro/aboneaza-te-la-newsletter/zilele-muzeului-taranului-br-10-19-septembrie-ro.html

Sponsor: SC Michelin Romania SA

Parteneri: Ambasada Norvegiei, Romfilatelia, RATB, AFR, Fundatia pentru Poezie „Mircea Dinescu”

Parteneri media: 24-Fun, Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, RFI, Observator cultural, Cultura, LiterNet, Hot News, webpr.ro, Port.ro, www.onlinegallery.ro, www.modernism.ro, ArtClue, www.calendarevenimete.ro, www.lumebuna.ro, HotCity, Arhitectura, Igloo, SensoTv, Cocor Media Channel

Itinerarii. Afinitati. / Afinities. Paths.

10 fotografi spanioli / 10 Spanish photographers

16.09 – 10.10.2010

vernisaj/ opening: 16.09.2010, 18h00

Artisti/ Artists: Bleda & Rosa / Ferran Freixa / Alberto Garcia-Alix / Cristina García Rodero/ Cristobal Hara /

Chema Madoz / Angel Marcos / Ouka Leele / Xavier Ribas / Javier Vallhonrat

Curator: Oliva Maria Rubio

……………………………….. O

rganizat de/ organized by: Instituto Cervantes, MNAC

Cu sprijinul/ with the support of: SEACEX -Sociedad Estatal para la Accion Cultural Exterior

..............................................................

Partener principal: BRD Groupe Societe Generale

Sponsori: Hotel Novotel, Murfatlar

Parteneri media: Igloo, Arhitectura, 24 Fun, rfi, feeder.ro, Cocor Media Channel

Îndrăzniţi! Dincolo de uşă începe Timpul!

Timpul sărbătorii Târgul meşterilor iconari 10 - 14 septembrie, între 10:00 şi 18:00

Se întâmplă de ceva timp la Muzeul Ţăranului Român, mai precis de vreo şase ani, ca în drumurile noastre obişnuite să dăm de timpul sărbătorii. Timp mic, îndurerat, dar şi tămăduitor, Ziua Crucii înalţă şi curăţă prin post roditor sufletele noastre vremelnice. Reper al sărbătorilor mari în lumea ţărănească – fără cruce tot omul e pierdut – Înălţarea Sfintei Cruci recuperează fragmentar spaţiul sacru şi ne aduce aminte de puterea crucii. Ce se întâmplă la muzeu de Ziua Crucii: se prăznuieşte cu meşteri, iconari, cruceri şi artişti. Praznicul ţine 5 zile din 10 până în 14 septembrie, de la zece dimineaţa la şase seara, şi e plin de semne. Cumpărăm sau ne bucurăm ochiul şi inima cu troiţe şi cruci, icoane şi izvoade, pristolnice şi pecetare, miniaturi, îngeri ţesuţi, poveşti despre cruceri şi atelierele lor. Pânzături, prescuri şi oale de praznic, vin pentru pomenire. Postim cu dulceţuri, compoturi, pâinişoare, mere şi nuci. Nu vor lipsi nici atelierele de pictat icoane pe sticlă şi pe lemn pentru copii cu meşteri iconari în fiecare zi de târg de la ora 11.00.

Timpul reculegerii Expoziţia Cruci de piatră 10 - 30 septembrie, la sala Foaier, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Ceea ce deosebeşte o cruce de piatră de una din lemn este rezistenţa în bătaia timpului. Cea de lemn putrezeşte în cele din urmă, vreme în care cea de piatră este şlefuită, adăugându-i-se ceea ce pietrarului nu-i stă în putere pentru a o înzestra: o frumuseţe împlinită. Cu desenul sculptat, zgâriat sau doar pictat, apoi văruite pe de-a-ntregul ori năpădite de muşchi, lăstăriş sau uitare, ele încă mărturisesc acolo unde au fost ridicate, multe de mai bine de o sută de ani. Le veţi întâlni mai cu seamă pe drumul vinului, care merge mână în mână cu cel al crucilor meşterite de pietrari pe înălţimile dealurilor Istriţa, Tohani sau Ciortea, la învecinarea unor vechi cariere de piatră cu podgoriile, la răspântii, între vii sau în cimitire rarisime. Vă invităm să aruncaţi o privire în această rezervaţie a pietrei unde meşteşugul este pe cale de dispariţie, vizitând expoziţia-atelier „Cruci de piatră” de la MŢR, Sala Foaier, în perioada 10-30 septembrie 2010, între orele 10-18.

Timpul urmei Cicatrice - lansare de carte 10 septembrie, 17:00

Purtăm cu toţii stigmatul legăturii ancestrale: buricul. Cicatricea cicatricelor. Pecetea păcatului strămoşesc. Mă gândesc la Adam şi Eva, ca la singurii oameni fără ombilic. Există cicatrice care sluţesc, altele care conferă mister sau sperie. Impun. Multe dintre ele, dimpotrivă, produc complexe de inferioritate. Cicatricea este citită de ceilalţi. Ea este dovada experienţei limită, dintr-un anumit moment al vieţii. De aceea, de multe ori este autoprovocată. Cicatricea, excepţia fizică, accidentul, născând nume: Chioru, Strâmbu, Şchiopu. Urmărindu-ne pas cu pas întreaga viaţă. Devenind istorie. Ce sunt marile războaie, dacă nu cicatrice în evoluţia omenirii?

Timpul descoperirii Expoziţia Să aruncăm o privire - gucken wir mal Conversaţie textilă 10 - 19 septembrie, în expunerea permanentă, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Utilizând într-un mod conceptual tehnici şi materiale tradiţionale pentru realizarea textilelor, cinci artişti români şi germani - Victoria şi Marian Zidaru, Senta Connert, Ulrike Kessl, Julia van Koolwijk - au creat o operă de artă contemporană. Pentru un dialog cu obiectele tradiţionale, artiştii integrează opera lor în expoziţia permanentă a Muzeului Ţăranului Român. Unele dintre obiectele muzeului vor fi înlocuite cu operele artiştilor şi vor putea fi găsite la etajul I. Pe holul de la intrarea în Studioul Horia Bernea se va afla opera „Jumătate de nor” a artistei Ulrike Kessl. Conceptul propune dezbateri despre diferenţe şi similitudini ale textilelor şi artelor meşteşugăreşti, dar şi despre continuitatea acestora, până în prezent. Vernisaj: 10 septembrie, ora 16:00, intrarea din Şoseaua Kiseleff

Timpul online Lansarea turului virtual al expoziţiei permanente a MŢR 13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 17:00

Expunerera Muzeului Ţăranului Român a fost concepută dintru început ca o creaţie „pâlpâitoare”, cu clipe de strălucire, cu zone de penumbră, cu compoziţii clare şi afirmative, alături de altele care suscită întrebări sau sunt în căutarea sensului ascuns. În plus, prin felul în care obiectele expuse pot fi articulate, schimbate, îmbogăţite, sau recompuse, expoziţia permanentă capătă şansa tinereţii fără bătrâneţe şi incită mereu curiozitatea proaspătă a vizitatorilor.

Această respiraţie a discursului muzeologic – liberă şi în acelaşi timp subtil controlată – conferă autenticitate, dar şi riscul perisabilităţii; înnoirile, îmbogăţirile şi schimbările operate în ultimii 15 ani au crescut organic unele din altele, în aşa fel încât e aproape imposibil de fixat în memoria vizitatorilor un moment sau o etapă anume. Ele trec şi se pierd în mod natural în uitare. De aceea, un tur virtual al expunerii de bază, care să fixeze măcar etapa actuală de nuanţare a discursului devine, în cazul Muzeului Ţăranului Român, o necesitate stringentă, chiar în absenţa iminentelor operaţii de consolidare-restaurare viitoare. Muzeul propune un tur deosebit de bogat, compus din multiple panorame pentru fiecare sală, întreţesut cu explicaţiile bilingve română/engleză ale audioghidului şi completat în punctele sale active, cu documente sonore şi vizuale culese în cercetările de teren. Un tur virtual interactiv, conceput în dialog cu vizitatorul, aşa cum a fost gândită dintru început şi expunerea.

Timpul în 35 de milimetri Docu-cinemateca MŢR 13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 20:30

Filon (9’50) – regia Gabriel Hanganu (1995) Filon este „curatorul” unei fabuloase colecţii personale împrăştiate în sălile unui muzeu de istorie special, realizat pe principiile neaoşe ale pop-art-ului. Unul din indicatoarele adresate publicului atenţionează: „Vizitatorule, te rog nu-ţi diminua simpatia faţă de copiii din fotografii văzându-i îmbrăcaţi în « haine de epocă ». Ei sunt autorii colecţiei muzeale!”.

Roiuri (10’16) – regia Gabriel Hanganu (1996) Metafora din titlul filmului este un pretext pentru o incursiune minimalistă în viaţa cotidiană a unei mănăstiri. “Roiuri” ocoleşte locurile comune exploatate în zecile de reportaje-tv despre mănăstiri şi surprinde fragmente dintr-un cotidian ritualic altul decât cel religios: culesul mierii de albine, făcutul pâinii, primirea oaspeţilor în zi de sărbătoare, muncile agricole.

O stradă oarecare din Bucureşti (18’20) – regia Ioana Popescu & Marius Caraman (1995) În colaborare cu EHESS Paris (Şcoala de Înalte Studii în Ştiinţe Sociale), Muzeul Ţăranului Român a desfăşurat în anii 1996-97, un proiect de Antropologie urbană în Bucureşti. Printre rezultatele cercetărilor de teren se numără şi acest film, realizat cu mijloacele tehnice minimale ale momentului, dar cu plăcerea nedisimulată a descoperirii unei lumi aparte, plasată în interiorul unui cartier cu multă personalitate, din centrul oraşului mereu surprinzător, care este Bucureştiul.

Grădina boierului Nasta (26’) – regia Marius Caraman (2006) Rare sunt cazurile în care demersuri ştiinţifice diferite să poată fi documentate prin cercetarea unui acelaşi subiect / obiect. Proiectul Colecţii şi colecţionari s-a întâlnit cu proiectul Muzeul Boierului şi cu cel intitulat Observatorul vizual, nici mai mult nici mai puţin decât în persoana lui Dan Nasta (colecţionar, boier din toate punctele de vedere şi totodată stăpân al unor comori demne de a fi împărtăşite vizual unui public larg). Aşa s-a născut filmul acestui interviul plan fix.

Ceramica de Horezu acasă şi la piaţă (43’) – regia Bogdan Iancu & Cătălina Tesăr (2007) Angoasa culturală a ultimilor ani legată de “pierderea tradiţiilor” a fost contrabalansată de consumul fervent al produselor asociate cu aceste tradiţii. Numărul târgurilor şi al reportajelor-tv sau din presa scrisă dedicate “meşteşugurilor tradiţionale” pare să crească pentru a alimenta un public din ce în ce mai vrăjit de produsele de artizanat. Filmul construieşte, pe baza câtorva scurte portrete, un studiu de caz elocvent pentru transformările post-socialiste pe care le înregistrează artizanatul românesc la întâlnirea cu piaţa globală: ceramica de Horezu, unul dintre cel mai cunoscute brand-uri ale ceramicii autohtone.

Timpul privirii şi al mirării Expoziţia „Construcţii” contemporane norvegiene la Bucureşti 15 septembrie – 17 octombrie, la Sala Irina Nicolau, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Expoziţia de artă şi meşteşuguri contemporane norvegiene „Construcţii” va fi deschisă la Muzeul Ţăranului Român, sala Irina Nicolau, din Bucureşti, începând cu data de 15 septembrie. Organizată de Ambasada Regală a Norvegiei la Bucureşti în colaborare cu Muzeul Ţăranului Român, expoziţia va fi deschisă în perioada 15 septembrie – 17 octombrie 2010, de marţi până duminică, în intervalul orar 10:00 - 18:00. Pornind de la conceptul de construcţii, un termen larg uzitat, de la arhitectură, inginerie şi geometrie, la muzică şi limbaj, expoziţia îşi propune să evidenţieze legătura dintre procesul de creaţie şi ideea care o generează. În acelaşi timp, se remarcă o fuziune indisolubilă între formă, tehnică, material şi sensul pe care îl incumbă toate acestea. Expoziţia, semnată de 16 artişti norvegieni, oferă o interpretare contemporană a artei şi a meşteşugurilor norvegiene. Cele 22 de lucrări expuse alcătuiesc o mare varietate de forme şi expresii conceptuale, unele experimentale, altele profund ancorate în tradiţie, toate însă având ca punct de plecare un exerciţiu al practicii meşteşugăreşti. „Construcţii” este o expoziţie itinerantă. Ea a mai fost deschisă publicului din Spania, Irlanda, Rusia, Chile, Coreea şi Islanda. Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 15 septembrie, ora 18:30, la MŢR

Timpul artizanilor Expoziţia Furga Murga - Fraţii Gavrilă – obiecte din piele 16-19 septembrie, la Sala Acvariu, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Fraţii Cornliu şi Silviu Gavrilă creează produse din piele lucrate într-o manieră personală folosind metode de lucru tradiţionale şi materiale de o foarte bună calitate. De asemenea, cei doi colaborează cu diverşi artişti plastici, în domeniul picturii pe sticlă, ceramicii, sculpturii în lemn, prelucrării metalelor, realizând diferite obiecte precum: chimire, curele, opinci, tolbe, genţi, cruciuliţe, casete pentru podoabe, tocuri de ochelari, cufere, rame, suporturi pentru candele, oglinzi cu ramă din piele.

Timpul sunetului şi al bucuriei Concert – grupurile Iza şi Ardealul 16 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 19:00

Grupul Iza din Maramureş este un ansamblu cu totul special în România. El s-a construit în cursul ultimilor ani din ţărani tineri, rude şi prieteni, care şi-au dorit să devină artişti de scenă dar care, în acelaşi timp, au refuzat deliberat să se conformeze modelului de ansamblu folcloric consacrat în România (un model similar cu cel care a funcţionat şi funcţionează încă în toate ţările est-europene). Instrumentiştii sunt cu toţii muzicieni populari profesionişti, angajaţi curent pentru petrecerile rurale şi chiar urbane din Maramureş. Cântăreţii şi dansatorii sunt simpli ţărani din diferite sate, legaţi între ei prin rudenie sau prietenie. Şeful şi animatorul grupului este Ioan Pop, zongoraş şi vocalist, ţăran din Poienile Izei căsătorit în Hoteni. Colaboratorii săi - ceteraşii Dumitru Hîrb, dobaşul Ioan Petreuş şi dansatorii şi cântăreţii Anuţa Pop, Voichiţa Nemeş, Ioan Ilieş, Gheorghiţă Tepei - îl sprijină cu toată convingerea. Grupul Iza se străduieşte să-şi construiască spectacole fără să mutileze sau să „înfrumuseţeze” muzica sau să-i răpească spontaneitatea, fără să recurgă la clişeele scenice consacrate, fără să uzeze de propriile sale stereotipii. El promovează muzica “clasică” a Maramureşului, melodiile vechi neştiute sau uitate, precum şi învârtitele noi care sunt compatibile cu tradiţia.

Grupul Ardealul din Gherla condus de Emil Mihaiu Emil Mihaiu este în clipa de faţă cel mai bun ceteraş al Transilvaniei centrale. Emil e originar dintr-un sat ardelenesc cu populaţie mixtă: Buza. A învăţat să mânuiască vioara de la un consătean ţigan, de la care a deprins totodată şi muzicile locului. Mai târziu, ca instrumentist matur şi cu reputaţie în continuă creştere, Emil s-a îmbogăţit cu cântări noi, prinse de la alţii sau create de el însuşi. El este acum deţinătorul unui repertoriu divers şi de o neobişnuită extensie, pe care îl execută cu o virtuozitate şi un rafinament ritmic fără egal. În cursul unei singure petreceri – să spunem o nuntă, care în Transilvania e adeseori mixtă – Emil are prilejul să cânte, pe rând, româneşte, ungureşte şi ţigăneşte. Tot atunci el execută orice i se cere sau crede că îşi doresc oamenii să audă, inclusiv acele muzici „amestecate”, amplificate sau acompaniate cu instrumente electronice pe care le detestă. Ca orice muzician care îşi câştigă onest pâinea, Emil Mihaiu îşi satisface, cu sau fără plăcere, angajaţii. Preferinţa sa personală se îndreaptă însă spre tradiţionale, cele pe care le cântă în concerte - în special în cele care le susţine în străinătate, întotdeauna împreună cu colegii şi prietenii săi din grupul Ardealul. Conştient de valoarea muzicii sale, Emil se îngrijeşte să o poarte spre posteritate. Până acum, el a realizat două discuri la mica editură Ethnophonie a Fundaţiei Alexandru Tzigara Samurcaş; un al treilea împreună cu maestrul Sherban Lupu, la casa de discuri Electrecord; un al patrulea, care va apare foarte curând la editura olandeză New Samarkand Records; şi un al cincilea, deja în curs de pregătire, la aceeaşi editură Ethnophonie. Discul Muzică ţigănească din Transilvania/Gypsy Music from Transylvania, realizat împreună cu grupul Ardealul, a primit în anul 2004 două preţioase distincţii internaţionale.

Timpul aromelor Festivalul degustătorilor de film şi artă culinară, pentru bucureşteni 17-19 septembrie, între 10:00 şi 18:00

Celor care nu au ajuns în portul cultural Cetate, Asociaţia Film România şi Fundaţia pentru Poezie „Mircea Dinescu”, vor programa în perioada 17-19 septembrie, la MŢR, Festivalul degustătorilor de film şi artă culinară, pentru bucureşteni. Vă aşteptăm cu proiecţii de filme din ţările balcanice – o selecţie din cele mai bune filme realizate în ţările balcanice în ultimii ani, laureate la marile festivaluri internaţionale. Proiecţiile vor avea loc seara, în aer liber, în curtea MŢR şi la Clubul Ţăranului. În aceeaşi perioadă, Mircea Dinescu va prezenta, spre degustare şi vânzare, preparate culinare pregătite în bucătăria sa cu ingrediente naturale provenite din fermele proprii. Vizitatorii muzeului vor avea ocazia să deguste şi să achiziţioneze mai multe soiuri din Vinul lu’Dinescu.

Sponsor: SC Michelin România SA Parteneri: Ambasada Norvegiei, Romfilatelia, RATB, AFR, Fundatia pentru Poezie „Mircea Dinescu”

Ce voiai sa te faci cand “vei fi mare”?

O intrebare la care am incercat sa-mi raspund de mai multe ori, In orice caz nu ceea ce fac in present. Am fost fascinat multa vreme de...masina de gunoi si imi doream sa ajung asa. Gunoier. Dar acum spre-norocul sau nenorocul meu- nu fac asta.

Ce ai devenit?

Inca nu stiu daca am devenit ceva...sunt inca in cautari . Si fata de mine si in raport cu ceea ce ma inconjoara. Sa zicem ca sunt actor. Nu artist. Ca sa fii artist trebuie sa indeplinesti mult mai multe conditii decat cele necesare celei de a fi actor.

Care este meseria ta? (ex: Artist/ Cantaret/ Producator/ Scriitor/ Fotograf?..)

In present joc. Pe mai multe scene. Si in film. Ceea ce ma bucura foarte tare ca imi pot face meseria si pot trai din ea. E ceea ce imi doresc sa pot face toata viata.

Ce experienta ai – cum ai ajuns aici?

De ajuns aici a fost simplu. Am lasat timpul sa isi urmeze cursul. Am terminat Academia de Teatru si Film in anul 2000, dupa care am fost angajat al Teatrului Tineretului din Piatra Neamt, In 2003 am decis sa urmez calea anevoioasa a freelancer-atului. Am infiintat o companie” Grupul de Actiune Teatrala- GAT 05” si de atunci teatru, montarii, multe proiecte nationale si international si multe multe noptii nedormite. Dar fericite.

Cum ai descrie ce faci tu unui strain?

Actorie. In orice forma.

Legat de cariera, care este primul lucru pe care il faci in fiecare zi?

Ma asigur ca telefonul este incarcat si functional.

Cum ai descrie o zi “obisnuita” de munca din viata ta?

Mailuri, repetii, filmare, alergatura, indecizii, citit. Asta e una buna.

Cafea, telefoane. Una ..mai putin buna.

Ce sau cine din lumea artelor te inspira cel mai mult?

Sarah Kane.

Care este cea mai dificila provocare profesionala cu care te-ai confruntat?

Piesele Sarahei Kane.

Care este cel mai bun sfat pe care l-ai primit referitor la cariera ta?

Sa fiu cinstit cu mine insami.

Care sunt primele 3 calitati de care ai nevoie in meseria ta?

Sinceritate. Rabdare. Inteligenta.

Care e cel mai bun lucru la meseria ta?

Ca ma scol cand vreau eu.

Si cel mai rau?

Ca depinde de prea multi factori si oameni de slaba calitate

Daca ar fi sa incluzi toata experienta ta de lucru intr-un cuvant sau fraza, care ar fi?

In progress.

Forumul Cultural Austriac București vă invită joi, 2 septembrie, ora 18.00, la vernisajul expoziției de fotografie:

Inge Morath - Jurnalul meu românesc.

Adresa : Muzeul Țăranului Român, Sala Oaspeți, Șos. Kiseleff nr. 3 (intrarea prin str. Monetăriei), București.

Expoziția va fi deschisă până la data de 17 octombrie.

Sasha Meret: Ca grafician a colaborat peste 20 de ani ca ilustrator saptaminal la prestigioase publicatii cum ar fi "The New York Times", "International Herald Tribune", Washington Post" si a ilustrat carti pentru edituri cum ar fi "Harper Collins", "Simon and Schuster", "Henry Holt", "Scholastic", "Scrisul Romanesc", "Curtea Veche", "Editura Eminescu", etc. A colaborat ca designer si desenator cu studiourile de animatie: "Zander’s Animation", "Graffiti Filmz", "Animafilm", etc.

Lucrarile lui fac parte din colectii cum ar fi: Pfizer, Sony Corporation, Joyce-Gilmore Mertz Foundation, Pall Corporation, Muzeul Naito, Fundatia,Art Lin YuNu, Fundatia Culturala Romana, Queens Museum, Muzeul de Arta din Carcassonne,si alte colectii de corporatii si particulare din SUA, Franta, Japonia, Belgia, Olanda, Germania, Suedia, Norvegia etc.

Profil Sasha Meret:

Ce voiai sa te faci cand “vei fi mare”?

Pictor

Ce ai devenit?

Pictor

Care este meseria ta? (ex: Artist/ Cantaret/ Producator/ Scriitor/ Fotograf?..)

Artist vizual

Ce experienta ai – cum ai ajuns aici?

Scoala de arte plastice, liceul de arte plastice, gravura la Columbia University si nu las sa treaca nici o zi fara a face ceva creativ.

Cum ai descrie ce faci tu unui strain?

Fac exact ceea ce imi place!

Legat de cariera, care este primul lucru pe care il faci in fiecare zi?

Imi dezmortesc mina cu un desen

Cum ai descrie o zi “obisnuita” de munca din viata ta?

Lucrez de dimineata pina pe la cel putin 9-10 seara, concomitent raminind in urma cu lucrul cu cel putin o zi...

Ce sau cine din lumea artelor te inspira cel mai mult?

Paul Klee

Care este cea mai dificila provocare profesionala cu care te-ai confruntat?

Sa tin pasul cu ideile care imi vin.

Care este cel mai bun sfat pe care l-ai primit referitor la cariera ta?

Arata ceea ce faci la cit mai multa lume

Care sunt primele 3 calitati de care ai nevoie in meseria ta?

Tenacitate, entuziasm, concentrare (sau maniac, obsesiv, compulsiv)

Care e cel mai bun lucru la meseria ta?

Iti traiesti clipa!

Si cel mai rau?

Nu exista

Daca ar fi sa incluzi toata experienta ta de lucru intr-un cuvant sau fraza, care ar fi?

As raspunde cu o fraza a lui Cioran: "Viata este un infern in care fiecare clipa este un miracol".